Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CU CONDIȚIA SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentru CU CONDIȚIA SĂ.

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

... 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă ... și mai pline de anacronisme decît cele din anul trecut. În ce parte a lumei și care impresariu a cutezat vreodată silească pe public a­i plăti prețul abonamentului pe șase luni înainte, cînd contractul regulează plata pe trimestru și cu condiția ca esamineze mai întîi artiștii spre a vedea de sînt buni sau nu? În care parte a lumei s­a reprezentat ... lipsea pe public chiar de plăcerea de a asculta muzica astfel precum i se da? Pe care teatru s­a văzut se bată artiștii tocmai pe timpul acțiunei și

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

... de aceea am zis „orice român", iar nu „orice româncă". Se știe că orice român de sex feminin, fie de orice vârstă, numai poată vorbi, și fie de orice condiție socială, numai aibă cui vorbi, este născut reporter. Cu românii de sex masculin, lucrul se schimbă; nu orișicare poate fi un reporter special. Odată stabilit aceasta, vedem cum am cunoscut eu pe DR.LEYDEN Eu am văzut pe profesorul Leyden, nu numai în trăsura Curții, în fuga pe stradă, sau într ... zile, înainte de a părăsi capitala, va prescrie confraților săi români tratamentul de care au nevoie în convalescență. Doctorul german susține că trebuie fie cu atât mai lungă convalescența cu cât maladia a fost mai grea. * Și acum CONCLUZIUNE mai îndrăznească bârfitorii interesați, cari și-au pierdut mințile din cauza succcsului de tiraj, din ce în ce crescând, al Foii interesante, mai îndrăznească a spune că în articolele mele de reportaj am spus minciuni și neghiobii supte din deget. Îi poftesc îndrăznească! POST-SCRIPTUM În momentul când puneam foaia noastră sub presă, m-am întâlnit cu

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

... la evul mediu, și-a găsit completarea potrivită în cea mai crasă trîndăvie. Abia burghezia a arătat ce este în stare realizeze activitatea omenească. Ea a realizat opere minunate dar de cu totul altă natură decît piramidele egiptene, apeductele romane, catedralele gotice; ea a întreprins cu totul alte expediții decît migrațiunea popoarelor și cruciadele. Burghezia nu poate existe fără a revoluționa nețincetat uneltele de producție, deci relațiile de producție și prin urmare toate relațiile sociale. Pentru toate clasele industriale anterioare ... în viață, relațiile lor reciproce. Nevoia unei desfaceri tot mai largi a produselor ei gonește burghezia pe tot întinsul globului pămîntesc. Ea trebuie se cuibărească pretutindeni, se instaleze pretutindeni, stabilească legături pretutindeni. Burghezia a dat, prin exploatarea pieței mondiale, un caracter cosmopolit producției și consumului din toate țările. Spre marea mîhnire a ... de producție, prin comunicațiile infinit înlesnite, antrenează în civilizație toate națiunile, pînă și pe cele mai barbare. Prețurile ieftine ale mărfurilor ei sînt artileria grea, cu care doboară toate zidurile chinezești, cu care silește capituleze chiar cea mai îndîrjită ură a barbarilor față de străini. Ea silește toate națiunile ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

... epic în această operă de introspecțiune și lirism covârșitor. Dar fiindcă dna Papadat-Bengescu scrie în proză, oricât de șubredă ar fi schela de care -și agațe strălucitoarele pânze de paianjen, ea trebuie existe. Și atunci când e silită facă și arhitectură, inventeze o intrigă oarecare, o înlănțuire de fapte materiale, în povestirea propriu-zisă așadar, dna Papadat-Bengescu pierde admirabila siguranță cu care își mânuia materialul propriilor gânduri și senzații. Povestirea e plină de ezitări. Compoziția e lipsită de gradație, ansamblul — de armonie între părți. Cele ... caracterul ei eminamente feminin. În domeniul acesta, al feminităților pure, al stenografierii senzațiilor, al exprimării lucrurilor impalpabile și nuanțelor sufletești insesizabile, d-sa se mișcă cu amploare și grație, fără teamă de rivalitatea vreunui bărbat. Ar fi nedrept -i cerem mai mult. Și ar fi nedrept -i judecăm din alt punct de vedere concepția asupra vieții și mijloacele artistice. * De o concepție largă și originală, de o concepție propriu-zisă asupra ... Adriana amintește pe Nora lui Ibsen. Amândouă părăsesc „căminul conjugalâ€�! Dar cum din piesa marelui dramaturg nu știm ce s-a întâmplat cu Nora după plecarea ei, s-ar părea că dna Papadat-Bengescu, începând

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

... porunci, Pe care medicina de-un veac i le prescrie Și dumenalui se face mereu că nu le știe: nu stai toată ziua vârât cu nasu-n scripte, Iar laptele și carnea — fie bine fripte. În orice alimente și-n orice băutură puneți acid fenic — nu mult: o picătură... Și cel puțin o dată la două săptămâni Tot omul se spele pe față și pe mâini... La poștă sau la gară (și-n orice loc murdar) E obligat tot omul scuipe-n buzunar, Că pe podea nu-i voie decât în caz de boală... Iar când te duci la teatru sau intri în vreo școală ... de-acolo îți pare echivoc, E mai recomandabil nu respiri de loc... Acei ce au bronșită sau tuse măgărească, De semenii lor teferi grozav se ferească! nu-și mai piardă noaptea cu lucruri nepermise, țină toată iarna ferestrele deschise Iar vara se ducă la aer, la Sinaia, steie-nchiși în casă, c-afară-i udă ploaia... Pe lângă asta-i bine, când suferi de-anemie, ...

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... dând prin aceasta prilej tinerilor curtezani de a faci cunoscut damilor că era tot atât de galanți în vremi de păci pe cât arătasă strașnici la bătaie de la Marinian. Printre numărul cel mare a persoanilor frumoasă care pe ace vremi afla la Milan, Clarisa Visconti, fată unui cadet a aceștii slăvite casă, cari perisă în cel din urmă război, întrece cu covârșâri pe celelalte: naștire sa, frumsăța sa ce nemărginită și mare sa faptă bună au sâlit pe craiul a o tratarisâ cu multă deosăbire. Amiralul de Bonivet, favoritul lui Franțisc I, s-au atins cu atâta vioșime de frumsățile aceștii persoane vrednici de iubit, încât s-au amorezat strașnic din ce întăi dată ci au văzut-o. Pofta care ave ... de amoriul său; i-au mai făcut de mulți ori curți, hotărât a-i mărturisâ aceea ci el sâmță pentru dânsa, dară el întorce, fără îndrăznească a-i spune taina sa, și mai înamorat decât cum era când duce. Canalul Milanulu, cari ești lucru franțuzilor, săvârșându- întru ace vremi, damile primbla adesăori ...

 

Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman

... spaime fără noimă, ci de energie, de sânge rece și de judecată sănătoasă. Abdul-Hamid, rătăcit în neîncrederea lui, s'a înconjurat încetul cu încetul de străini, crezând că are găsească mai mult devotament și bună credință în niște oameni cari i-ar datori lui tot și a căror stare bună și înălțime ... fi vrut, acest nou favorit ar fi venit la cârma trebilor publice de mai nainte. Venit de curând la Constantinopol, dânsul a voit sondeze tărâmul împrejuru-i și mai ales facă cunoștință cu personalul politic din partea locului. Acum câteva zile, Sultanul a chemat dela Brusa pe fostul său consilier și om de încredere, Zaid-Pașa ... au putut îndată ghici, că se pregătea ceva și în adevăr lucrurile s'au dat pe față. Când Savfet-Pașa fusese numit mare-vizir, pusese condiție a primirii acestui post ca Zaid-Pașa iasă din Constantinopol; reînturnarea lui Zaid-Pașa era deci o amenințare în contra existenței ministeriale a vizirului Safvet-Pașa, a stăruit ... mari speranțe că va ajunge cumva la vreun rezultat politic cum se cade; și noul ca și vechiul cabinet nu va putea încheia tractatul definitiv

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

... cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care absoarbă și "boierească" pe intelectuali. E vorba de scriitori ca Aron, Barac etc., cu opere ca: Leonat bețivul și Dorofata femeia sa, Istoria lui Arghir și a preafrumoasei Elenei, Risipirea cea din urmă a Ierusalimului ... acolo nu s-au schimbat), literatura din Regat, sau o bună parte din ea -- cea care caracterizează epoca aceasta nouă, adică cea apărută acum -- începe semene cu cea ardeleană, pentru că în Regat s-au întâmplat fenomene mari (concretizate în criza cea mare de la 1900), care au determinat o mișcare de ... din poezia populară. Iar un fiu al său, dintr-un cântec de frunză. "Noutatea" aceasta, relativă, a scriitorilor munteni trebuie pusă în legătură cu specializarea muntenilor în "noutăți", cu ...

 

Grigore Alexandrescu - Prieteșugul și amorul

... Grigore Alexandrescu - Prieteşugul şi amorul Prieteșugul și amorul de Grigore Alexandrescu Emiliei Zici c-ai vrea prietenește iubești, fii iubită; Zici c-amorul te-ngrozește, Că e patimă cumplită; Zici că este trecătoare Flacăra-i cea arzătoare! Și ce nu e trecător? După ... vânt îngrozitor. Trandafirul din grădină, Înflorit de dimineață, Zace veșted pe tulpină, După ziua de viață. Dar căci iarna și durerea Sunt condiția vieții, Trebuie las plăcerea, Bunurile tinereții? Căci zâmbirea-ți grațioasă Vremea o ți-o răpească, Trebuie, cât ești frumoasă, Nimeni nu te iubească? Așa cum miroși o floare, Care trece, care moare, Care mâine n-o găsești? Primăvara,-a ei zâmbire, De ce ... dragă Emilie! O zi bună, fericită, E o parte din vecie. Vezi, plăcerile ușoare, Împrejurul tău unite, Dănțuiesc fără-ncetare, De amor povățuite: Te-mpresor cu mulțumire, Fiecare ți se-nchină, Și amorul cu mâhnire Te privește și suspină. Dă-le, dă-le ascultare; Pentru tine adunate, Poezii și proză Sub colore de mirare, Vor ști lumea -ți arate. Până n-ajungi timpul rece, Bucură-te de natură: Apoi când vremea va trece Peste-a inimii căldură, Când din hora ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă

... patriotism francez? Este în Racine vreo declamare națională? Este în Moliere? Este în Shakespeare? Este în Goethe? Și dacă nu le are Corneille și Goethe, ne învețe domnul X. Y. din București ca le avem noi? Subiectul poate fie luat din realitatea poporului, dar tratarea nu poate fie decât ideal-artistică, fără nici o preocupare practică. Prin urmare, o piesă de teatru cu directă tendință morală, adică cu punerea intenționată a unor învățături morale în gura unei persoane, spre a le propaga în public ca învățături, este imorală în ... a ficțiunii artistice în lumea reală cu cerințele ei, și prin chiar aceasta îl coboară în sfera zilnică a egoismului, unde atunci — cu toată învățătura de pe scenă — interesele ordinare câștigă preponderență. Căci numai o puternică emoțiune impersonală poate face pe om se uite pe sine și aibă, prin urmare, o stare sufletească inaccesibilă egoismului, care este rădăcina oricărui rău. Așadar, arta dramatică are expună conflictele, fie tragice, fie comice, între simțirile și acțiunile omenești, cu atâta obiectivitate curată, încât pe de o parte ...

 

Gheorghe Asachi - Voichița de Românie

... a mea, tot în un Dumnezeu, care este pentru ambi. (Ambii ridică spadele în sus.) Vlad: Giur pe unul Dumnezeu și sânta cruce în unire cu închinătoriul lui Mohamed combat pe comunul nostru inamic, tiranul Moldovei, -l învingem în câmpul bătăliii sau prin alt ascuns complot -i stângem viața! (Scoborând spadele unul pe capul altuia.) Iar dacă am fi necredincioși acestui giurământ, apoi acest fer cu blestemul ceriului cadă pre capul trădătoriului! Osman: Aceste le giur, în numele turcesc a pașei de Silistra! Așa profitul Mahomed mă certe, prin lipsa fericirei și a bucuriei seraiului care ni a păstrat în paradis! (Amândoi îmbrățoșează.) Acum pășim cătră lucrare. Planul meu este următoriu: cu o parte a oastei tale și cu toată a mea calarie eu voi înainti asupra Moldovei, iar tu vei rămânea mistuit în cetatea Brăila. Ștefan cu a sa furie are mă atace; atunci cu o parte a oastei tale combătând, mă voi retrage asupra Silistrei. Când el va fi de agiuns departat de marginea Moldovei, tu vei ... ...

 

   Următoarele >>>